humiliter , Adv. m. Compar. u. Superl. (humilis), I) ... ... servire (Ggstz. superbe dominari), Liv.: ferre infamiam, Sen.: audacter territas, humiliter placas, Cornif. rhet. 4, 28.
... 1) eig.: apud alqm, Cic.: alci, Ter.: servire regi humiliter, aliis superbe imperare, Liv. (vgl. quae etiam imperitare ceteris debet, servit aliis, Apul.): absol., humiliter servire (Ggstz. superbe dominari), Liv.: L. Voltacilius Pilutus servisse ...
superbē , Adv. (superbus), übermütig, stolz, hochmütig, sup. dominari u. sup. alci imperare (Ggstz. humiliter servire), Liv.: superbe et crudeliter imperare, Caes.: superbe insolenterque eludere, Liv.: ...
animōsē , Adv. m. Compar. u. Superl. ( ... ... alqd, Cic.: an. vivere, mit Selbstvertrauen, Cic.: an. paupertatem ferre, humiliter infamiam, Sen.: vulnera sua animosius retractare, Sen. – II) insbes., ...
medius , a, um (altind. mádhya-h, griech. ... ... dopp. Genet., si quid medium mortis fugaeque, Ov. – multitudo aut servit humiliter aut superbe dominatur; libertatem, quae media est, nec spernere modice nec ...
sentio , sēnsī, sēnsum, īre (wohl zu ahd. sinnan ... ... Cic.: iocansne an ita sentiens, im Ernste es so meinend, Cic.: humiliter, niedrig denken, niedrige Gesinnung haben, Cic.: de alqo mirabiliter, vortrefflich ...
dēmissē , Adv. m. Compar. u. Superl. ( ... ... exponit, Caes. – 2) gebeugt, kleinmütig, verzagt, ohne Haltung, humiliter demisseque sentire, Cic.: se tueri non demisse, sed parum fortiter (mutvoll), ...