1. al-levo (ad-levo), āvī, ātum, āre, ... ... Ov. – II) übtr.: 1) im allg.: hic deprimitur alternis et extollitur, ac modo in caelum allevatur, modo defertur in terram, bald schwingt er ...
ex-tollo , extulī u. (selten) exsustulī, ere, I ... ... tantis tam clarum extollere numen qui primus potuisti, Lucr. 3, 1: laetissimum cachinnum extollit, schlägt auf, Apul. met. 6, 9. – II) ...
hochmütig , superbus (stolz, w. vgl.). – vanus ... ... ., divitiae animos faciunt: es wird jmd. h., alcis animus ad superbiam extollitur; alqs inani superbiā tumere coepit; alqs superbiā se efferre coepit.
übertreiben , I) zu sehr antreiben, ein Tier: vehementer agitare ... ... augere alqd (fälschlich erhöhen): das Gerücht übertreibt alles, fama omnia in maius extollit: der Krieg in Hispanien war gar nicht so bedeutend, als ihn übertreibende ...