Cānīnius , ī, m., Name einer plebej. röm. gens, die sich ... ... die der Rebili u. Galli teilte. Am bekanntesten sind: C. Caninius Rebilus, Legat unter Cäsar in Gallien, nur einige Nachmittagsstunden des letzten Dezembers ...
Rēbilus , ī, m., Name einer Familie aus der gens Caninia, s. Cānīnius.
1. quī , quae , quod , I) Pron. interrog ... ... recte Socrates exsecrari eum solebat, qui primus utilitatem a iure seiunxisset, Cic.: Caninius fuit mirificā vigilantiā, qui suo toto consulatu somnum non viderit, Cic.: neque ...
quam , Adv. (Akkusativform von qui, analog mit tam ... ... bald, Cic. u.a. – bei Verbb.: nam, quod de Pompeio Caninius agit, sane quam refrixit, Cic. ad Q. fr. 2, 4 ( ...
quīndecim-vir , ī, m., Plur. quīndecim-virī , ... ... , Augustin. de civ. dei 6, 3. – bl. XV viri, Caninius Gallus quindecimvirûm, einer von den Qu., Tac. ann. 6, 12 ...